Știrile fac bani
Conținutul
Publicațiile care distribuie informații false în mediul online par să fi prosperat o dată cu răspândirea pandemiei cauzate de virusul SARS-CoV Multe site-uri de știri false nu au un proprietar cunoscut, o redacție sau o echipă administrativă care să își asume conținutul publicat. Unele sunt neprofesioniste, cu gramatică aproximativă și grafică amatoricească, populate de conținut îndoielnic și greu de navigat.
De ce există astfel de site-uri? Cine le ține în viață?
Sunt susținute prin muncă voluntară? Sunt ele sponsorizate? Sau au găsit proprietarii lor o metodă de a le face profitabile?
- Vvk trading cazane
- Ce sunt roboții cu opțiuni binare
- Nu înțeleg opțiunile binare
- Cel mai bun bot de tranzacționare
În unele cazuri, astfel de publicații sunt susținute din motive pur ideologice, ca surse deliberate de dezinformare. Dar de multe ori existența lor se datorează dorinței — și capacității lor — de a face bani.
Un studiu publicat de Universitatea Central Europeană din Budapesta în maiarată că știrile false pot fi afaceri profitabile în Europa Centrală și de Est. Marius Dragomir, directorul centrului de cercetare care a condus studiul, a explicat pentru CJI că există multe modele de finanțare utilizate de site-urile de știrile fac bani din Europa de Est. Publicitatea este sursa principală de venituri, dar banii vin și din donații de la cititori, facilități fiscale, fonduri de stat, venituri din vânzările de mărfuri, etc.
Rolul internetului în finanțarea și răspândirea știrilor false Platformele de socializare precum Facebook, Instagram, Twitter și motoarele de căutare precum Google au un rol esențial atât în răspândirea știrilor false, dar și în finanțarea lor, căci ele domină și industria de publicitate online. Platformele sunt construite pentru a oferi vizibilitate mai mare conținutului super-viral.
Chiar și atunci când criticăm un anumit articol, tot dăm share sau punem un link către articol. Logica e simplă: dacă mulți oameni consideră interesant un articol, este foarte posibil ca și prietenii lor să îl considere interesant.
Top citite acum
Platformele sociale ne fac să vizualizăm și să interacționăm cât mai mult cu conținutul online, pentru că astfel publicitatea asociată cu un anumit articol crește. Mai multe click-uri pe spoturile publicitare, înseamnă mai mulți bani.
Platformele sunt cele care plasează publicitatea și cele care încasează banii. Doar o parte din acești bani ajunge la autorul articolului. Recorder a explicat cum intermediază Google relația dintre companii și site-urile de știri false atunci când numărul de click-uri poate să le aducă de la câteva sute de euro la de zeci de mii de euro lunar.
Dar, suta respectivă nu se face ușor.
Este nevoie de aproximativ de vizualizări pe un articol pentru a strânge de EUR. Deci, modelul de afaceri al publicațiilor online este unul facilitat de consumul în masă. Comportamentul site-urilor de știri false din țara noastră este coerent cu restul țărilor din lume. Există însă de ce opțiune diferențe majore.
Theo Rose ❌ Kana Jambe \u0026 Arabii Lu’ Bursuc - Bravo Lor Au Stil Tiganii 🎥 Official Video
În țări precum India sau Brazilia, dezinformarea este răspândită mai eficient prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, cum ar fi WhatsApp ceea ce face mai dificilă, dacă nu imposibil de urmărit entitatea reală care produce și distribuie un astfel de conținut. În Asia de Sud-Est, dezinformarea este răspândită prin cantități masive de site-uri greu de urmărit și înregistrate în diverse locații etc.
Atât Facebook, știrile fac bani și Google fac anumite eforturi de a controla fenomenul răspândirii știrilor false. De exemplu, în timpul pandemiei Facebook a promovat pagina de informare a Organizației Mondiale pentru Sănătate și a început să marcheze conținutul identificat ca potențial fals, adăugând linkuri către informații alternative.
Google a avut o campanie de conștientizare a utilizatorilor privind măsurile de igienă care îi pot proteja de virus.
